Povestea lui Louis Chevrolet, elveţianul care a cucerit America

În copilărie a locuit şi în satul elveţian Bonfol, de unde s-a mutat la vârsta de la 11 ani împreună cu familia sa în Franţa, în oraşul Beaune din regiunea Burgundia.

Întâlnirea care a schimbat totul

• Actorul Alan Rickman: „Există o voce interioară care-ți spune întotdeauna ce ar trebui să faci”
• Christian Dior, maestrul haute couture. „Îngrijirea este secretul eleganței reale”

Evenimentul care a schimbat istoria automobilelor a avut loc în primăvara anului 1896 sau în cea a anului 1897 – istoria nu a consemnat data exactă.

Pentru că magazinul cu ceasuri pe care îl gestiona tatăl său nu s-a bucurat de prea mult succes, Louis Chevrolet a fost nevoit să se angajeze încă de la vârsta de 11 ani într-un atelier de de reparat biciclete. Aici a căpătat primele cunoştinţe de mecanică şi a învăţat să repare biciclete şi caleşti.

În acea zi de primăvară, un turist american aflat în Beaune a întâmpinat probleme la tricicleta cu aburi cu care călătorea prin Europa. Pentru că deţinătorul atelierului de reparaţii nu se pricepea la motoare, tânărul Chevrolet a fost trimis la „Hôtel de la Poste” pentru a meşteri la vehiculul călătorului american.

Deşi era primul contact al lui Louis Chevrolet cu un autovehicul, el s-a dovedit foarte iscusit, rezolvând problema turistului. Americanul l-a felicitat, i-a oferit un bacşiş generos şi i-a spus: „Ar trebui să vii în America, tinere! Avem de lucru pentru tine acolo. Numele meu este Vanderbilt, iar acesta este adresa mea„.

Misteriosul turist era William K. Vanderbilt, un renumit milionar american şi totodată un celebru pilot de curse. Deşi nu a dat curs invitaţiei primite, ideea „visului american” fusese inoculată în mintea tânărului elveţian.

Viteza, pasiunea lui Chevrolet

Timpul petrecut de Louis Chevrolet în atelierul de reparaţii l-a făcut să prindă gustul vitezei. Mai întâi, pe bicicletă. S-a înscris la o cursă organizată în 1895 de asociaţia din localitate, folosind bicicleta Gladiator distribuită în regiune de angajatorul său. Chevrolet a câştigat competiţia, continuând să adune trofee în următorii 3 ani.

La finalul unei curse în care Chevrolet ieşise din nou câştigător, a fost abordat de unul dintre managerii companiei de automobile Darracq, care deţinea şi marca de biciclete Gladiator. Acesta aflase despre succesul pe care Louis îl avea în cursele de viteză, iar şeful atelierului în care lucra Chevrolet îi povestise despre pasiunea elveţianului pentru mecanică. Entuziasmat, managerul i-a oferit lui Chevrolet un post de ucenic la fabrica Darracq din Suresnes, lângă Paris.

Fabrica Darracq a fost locul în care Chevrolet şi-a aprofundat cunoştinţele despre motorul cu ardere internă, iar apropierea de Paris i-a permis să fie martorul ultimelor evoluţii în ştiinţă şi tehnologie. În 1899, capitala franceză a găzduit Expoziţia Universală, în cadrul căreia puteau fi admirate cele mai noi invenţii ale epocii.

Astăzi, cea mai cunoscută construcţie a Expoziţiei este Turnul Eiffel, care a devenit între timp simbolul Parisului. Atunci, însă, cel mai apreciat pavilion era celebra Galerie des Machines, opera arhitectului Ferdinand Dutert. Până la demolarea sa, în 1909, Galeria Maşinilor a fost cea mai importantă structură metalică din Europa, un celebru scriitor al epocii, Joris-Karl Huysmans, considerând acest simbol al industrializării o catedrală a secolului al XIX-lea.

Impresionanta galerie i-a permis lui Chevrolet să admire cele mai noi automobile şi cele mai mari realizări ale inginerilor lumii. La acea vreme, Europa era liderul mondial în producţia de automobile, SUA situându-se mult în urmă.

Pentru a recupera terenul pierdut, SUA avea nevoie de ingineri şi mecanici pricepuţi. Printre miile de europeni tentaţi de visul american se număra şi Louis Chevrolet. Banii pe care i-a strâns lucrând în apropiere de Paris i-au permis să pornească în această aventură, astfel că în 1900 s-a urcat la bordul unui vas ce urma să traverseze Atlanticul cu destinaţia Québec.

Visul american începe în Québec

Louis Chevrolet a ales să înceapă această nouă etapă din viaţa sa în Québec, considerând că un loc în care este vorbită limba franceză îi va face mai uşoară acomodarea pe continentul american.

După ce a ajuns în oraşul canadian, Chevrolet s-a angajat ca şofer pentru o familie bogată din oraş, profitând de bunele sale cunoştinţe de mecanică. Automobilele începutului de secol necesitau reparaţii dese, iar şoferii jucau adesea şi rolul de mecanic.

În 1901, Chevrolet a plecat spre New York, unde s-a angajat la o companie auto renumită, De Dion-Bouton.

După doar un an, filiala la care lucra Chevrolet s-a închis, ceea ce l-a obligat să revină la slujba de şofer, fiind angajat de familia Treyvoux. Cu această ocazie Louis a cunoscut-o pe Suzanne Treyvoux, cea care avea să-i devină soţie. Fericitul eveniment a avut loc în iulie 1905, la New York.

În acelaşi an 1905 Chevrolet s-a angajat la compania Fiat ca mecanic. Printre sarcinile lui se număra şi testarea noilor automobile, ocazie cu care talentul său ca şofer a ieşit la iveală. Drept urmare, cei de la Fiat l-au înscris pe Chevrolet în prima sa cursă. Aceasta a avut loc pe 20 mai 1905 în Morris Park, New York.

Aflat la volanul unui Fiat 90, Louis Chevrolet debutează în cariera de pilot de curse cu o victorie, învingându-l pe celebrul Barney Oldfield, cel mai bun şofer la acea dată. Entuziasmat de primul său succes, Chevrolet participă la alte câteva curse în lunile următoare, acumulând trofee.

Impresionaţi de talentul său şi de rezultatele încurajatoare, oficialii Fiat decid să-l înscrie pe Chevrolet în cea mai importantă cursă automobilistică din SUA: Cupa Vanderbilt, care avea loc în Long Island în octombrie 1905. Prima competiţie auto de anvergură de pe continent, Cupa Vanderbilt a fost înfiinţată de William Kissam Vanderbilt II (americanul pe care Chevrolet îl întâlnise cu mai puţin de un deceniu în urmă) după modelul marilor curse europene. Scopul acesteia era să demonstreze că maşinile americane le puteau concura cu succes pe cele europene, competiţia fiind deschisă şoferilor din întreaga lume.

Din nefericire, Chevrolet şi-a distrus maşina în cadrul unei sesiuni de antrenament, întrând cu aceasta într-un stâlp de telegraf.

Cu toate acestea, a participat la cursă folosind o maşină Fiat de împrumut, însă a fost nevoit să abandoneze după 7 ture din cauza unei defecţiuni tehnice.

Acest prim eşec nu-l descurajează, iar în 1906 reuşeşte să uimească lumea automobilistică pe circuitul de la Ormond Beach din Florida. Cu ajutorul unei maşini cu 200 de cai putere, celebra Darracq V8, Louis Chevrolet stabileşte un nou record de viteză la sol, traversând distanţa de o milă în 30,6 secunde, cu o viteză medie de 117,64 mile/oră (189,32 km/h).

Numeroasele trofee pe care Chevrolet le obţinea pe circuite din întreaga ţară nu au rămas neobservate. William Durant, deţinătorul companiei Buick, i-a propus lui Chevrolet să concureze pentru el într-o maşină Buick, sperând că victoriile elveţianului îi vor spori vânzările.

Pariul lui Durant a fost unul câştigător: în 1909, Chevrolet a câştigat în statul american Indiana prestigioasa Cobe Trophy Race, după o cursă de 395 de mile.

Apoi, două luni mai târziu, a participat la inaugurarea circuitului de la Indianapolis, câştigând o cursă în maşina sa Buick.

În 1910, Chevrolet a contribuit la proiectarea unei noi maşini de cursă, Buick Bug. Design-ul aerodinamic al acestui autovehicul i-a oferit lui Louis un avantaj considerabil, făcându-l greu de învins. Succesul său nu a venit însă fără sacrificii – a suferit numeroase accidente, scăpând cu viaţă de fiecare dată. Din nefericire, unii dintre mecanicii care-l însoţeau în curse nu au avut acelaşi noroc, 4 dintre ei pierind de-a lungul timpului.

Numeroasele trofee pe care Chevrolet le obţinea la volanul Bug-ului l-au transformat într-o vedetă naţională, ziarele americane elogiindu-l pe curajosul „francez cu o mustaţă galică” (evident, ignorând originile sale elveţiene). Încurajaţi de succesul lui Louis, fraţii săi Arthur şi Gaston au început să participe la rândul lor la competiţii.

Chevrolet lansează compania ce-i poartă numele

În 1911, William Durant doreşte să profite de statutul de erou naţional pe care Chevrolet îl cucerise în curse, astfel că îi propune elveţianului să creeze împreună o nouă maşină destinată publicului, urmând ca aceasta să îi poarte numele. Întregul proiect urma să se desfăşoare în cadrul unei noi companii, care urma să poarte numele de „Durant-Chevrolet”.

Chevrolet a acceptat propunerea lui Durant, iar proiectul a fost prezentat publicului larg pe 30 mai 1911 prin următorul comunicat: „WC Durant, de la General Motors, şi Louis Chevrolet, unul dintre cei mai mari piloţi de curse şi totodată un asociat al D-lui Durant în proiectarea şi construcţia autovehiculelor de mare putere şi viteză, vor inaugura în Detroit o fabrică dedicată producţiei de automobile de înaltă clasă”.

Spre sfârşitul anului, pe 3 noiembrie 1911, este lansată noua companie sub numele de „Chevrolet Motor Company of Michigan”, alături de primul autovehicul marca Chevrolet: Classic Six. Automobilul era destinat pieţei de lux, având un design elegant şi un motor puternic, ce atingea o viteză maximă de 105 km/h, o performanţă notabilă la acea vreme.

Un moment inedit a avut loc cu puţin înainte de lansarea autovehiculului. Într-o noapte, Louis Chevrolet gonea pe o şosea din apropiere de Detroit, dorind să vadă cum se comportă maşina concepută de el. La un moment-dat, elveţianul a fost surprins de un poliţist, care l-a arestat şi l-a dus la închisoare. Când a compărut în faţa instanţei pentru a-şi primi pedeapsa, judecătorul l-a întrebat cum se numeşte. „Louis Chevrolet”, a răspuns elveţianul. Îndată, judecătorul i-a comunicat pedeapsa: o amendă de 20 de dolari. Surprins, Chevrolet a întrebat de ce a fost sancţionat atât de dur, iar judecătorul i-a răspuns prompt: „Domnule, veţi plăti 10 dolari pentru că aţi condus cu viteză foarte mare şi alţi 10 dolari pentru că aţi îndrăznit să folosiţi numele unui celebru pilot de curse„.

Numeroasele teste efectuate de Chevrolet nu au fost însă în zadar, creaţia sa obţinând reacţii pozitive. Maşina „Classic Six” a fost lăudată de presa vremii pentru rafinamentul design-ului şi pentru calităţile sale tehnice, în primul an de producţie (1912) fiind realizate 2.999 de exemplare.

Succesul obţinut cu primul autovehicul părea să anunţe un viitor promiţător pentru Louis Chevrolet în postura de producător de maşini, însă disensiunile cu William Durant aveau să provoace în scurt timp plecarea elveţianului din cadrul companiei ce-i purta numele.

Chevrolet Motor Company rămâne fără fondator

Încă de la începutul companiei Chevrolet, Louis s-a dedicat proiectării, lăsându-l pe William Durant să gestioneze partea de afaceri. De altfel, deşi compania purta numele lui Chevrolet, Durant deţinea cel mai mare număr de acţiuni.

La nici un an de la fondarea companiei, cele două personalităţi intrau din ce în ce mai des în conflict. Durant îi reproşa lui Chevrolet că nu se îmbracă precum ar trebui să o facă un om cu statutul lui, cerându-i totodată să renunţe la obiceiul de a fuma ţigări, recomandându-i să fumeze trabuc, precum bărbaţii distinşi şi rafinaţi.

Cea mai mare sursă a conflictului dintre cei doi o reprezenta viziunea lor diferită asupra viitorului companiei. Chevrolet insista ca automobilele ce-i poartă numele să fie maşini de calitate, cu un design cât mai rafinat, destinate clienţilor bogaţi. Durant, în schimb, vedea ca prioritate absolută conceperea unei maşini ieftine, care să poată concura la preţ cu Model T, automobilul produs de Ford.

În 1913, când Louis călătorea în Europa cu familia sa, Durant a profitat de absenţa acestuia şi a decis să restructureze compania. Atunci când s-a întors din vacanţă, Chevrolet s-a înfuriat, răbufnind într-o dimineaţă a lunii decembrie în care l-a anunţat pe Durant că va părăsi compania. „Ţi-am vândut maşina mea, numele meu, dar nu-ţi voi ceda trupul şi sufletul meu! De acum încolo voi fuma câte ţigări doresc. Plec!„, i-a spus Chevrolet.

Aşadar, modelul Classic Six a fost singurul automobil Chevrolet ce a beneficiat de contribuţia elveţianului. Compania a continuat să producă automobile, diversificându-şi oferta, astfel că în 1917 au ieşit din fabrică 111.500 exemplare. Deşi toate aceste autovehicule îi purtau numele, Louis Chevrolet n-a beneficiat de acest succes, deoarece îşi vânduse toate acţiunile după cearta cu Durant.

Viaţa după Chevrolet Motor Company

Dezamăgit de episodul Chevrolet Motors, Louis a revenit la ceea ce l-a pasionat mereu: viteza. Dorind să proiecteze propriile sale maşini de curse, Chevrolet a înfiinţat în 1914 o nouă companie în acest scop. Pentru că nu putea să-şi folosească propriul nume, elveţianul a denumit-o Frontenac Motor Company, după numele hotelului Château Frontenac din Quebec, prima clădire pe care Chevrolet a văzut-o atunci când a ajuns pe continentul american. Elveţianul era atras totodată de sonoritatea franceză a numelui şi de asemănarea pe care o avea cu alte mărci celebre de automobile, precum Pontiac sau Cadillac.

În acelaşi timp, reprezentanţii companiei Blood Brothers Machine i-au prezentat lui Chevrolet cel mai recent produs al firmei, maşina Cornelian, rugându-l să o transforme într-o maşină de curse. Chevrolet acceptă, iar în 1915 se înscrie la celebra cursă Indianapolis 500 la volanului unei maşini Cornelian. Din cauza unei probleme tehnice, este nevoit să abandoneze în cel de-al 77-lea tur, însă cei de la Blood Brothers sunt mulţumiţi de rezultatul colaborării, prezenţa lui Chevrolet în cursă aducându-le numeroase comenzi.

Louis revine la proiectarea de maşini, convingându-l pe inginerul cu care colaborase în proiectarea modelului Classic Six, Etienne Planche, să se alăture proiectului Frontenac. În 1916, Gaston şi Arthur Chevrolet devin partenerii fratelui lor în compania Frontenac.

Lucrând la maşina de curse Cornelian, Louis Chevrolet a observat că reducerea greutăţii autovehiculului îi îmbunătăţea acesteia performanţa. Ca urmare, acesta decide că maşina Frontenac va conţine foarte mult aluminiu, o inovaţie fără precedent până atunci.

În 1919, Louis participă alături de fratele său Gaston cu maşinile Frontenac la cursa de 500 de mile de la Indianapolis, cel mai spectaculos eveniment automobilistic al continentului. Cu excepţia anului inaugural al competiţiei, 1911, trofeul fusese obţinut de fiecare dată de maşinile producătorilor europeni. Acest lucru avea să se petreacă şi în 1919, cei doi fraţi clasându-se pe locurile 7 şi 10.

Dorind neapărat să obţină acest trofeu, Louis Chevrolet concepe un nou design pentru maşina de curse, cu ajutorul unei sponsorizări din partea companiei Monroe Motors.

În anul următor la Indianapolis 500, Louis abandonează în turul 94 al cursei din cauza unei probleme tehnice, însă fratele său Gaston reuşeşte să câştige, oprind dominaţia europeană. Gaston Chevrolet devine primul pilot din istoria cursei de la Indianapolis care termină cursa fără un schimb de pneuri, iar publicul şi presa elogiază primul succes al unei maşini americane, succes cu valoare simbolică inestimabilă.

Bucuria n-avea să dureze mult. La doar 6 luni după acest succes, Gaston Chevrolet moare la Los Angeles în timpul unei curse, ciocnindu-se de maşina unui concurent. Şocat de moartea fratelui său, ce a survenit la scurt timp după ce Arthur Chevrolet suferise un accident grav, Louis renunţă pentru totdeauna la cariera de pilot de curse, dedicându-se în exclusivitate proiectării.

Ingeniozitatea lui Louis Chevrolet avea să fie confirmată în următoarea cursă Indianapolis 500, cea din 1921, câştigată de Tommy Wilton la volanul unei maşini Frontenac. Graţie acestei victorii, Chevrolet devenea primul producător de automobile care reuşea două succese consecutive în această prestigioasă competiţie.

Un episod datând din 1921 reflectă faima pe care o căpătase Louis Chevrolet. Mareşalul Ferdinand Foch, erou al Franţei în Primul Război Mondial, a vizitat Statele Unite în cadrul unui tur triumfal. Louis Chevrolet, cel mai cunoscut vorbitor de limbă franceză din Statele Unite, a fost unul dintre şoferii şi interpreţii Mareşalului. Presa americană scria la acea vreme că, în fiecare oraş american pe care l-au vizitat cei doi, publicul era la fel de entuziasmat de prezenţa lui Chevrolet şi de cea a faimosului strateg militar.

Apusul unui erou

La 10 ani de la înfiinţare, compania Chevrolet se bucura de un succes incredibil, iar Louis regreta cedarea acţiunilor sale. În fiecare zi, elveţianul vedea pe stradă numeroase automobile ce-i purtau numele, iar acest lucru l-a ambiţionat să proiecteze din nou un automobilul destinat publicului larg.

Neşansa a făcut ca în 1922, atunci când compania Frontenac se pregătea să lanseze un astfel de vehicul, o recesiune severă să lovească SUA. Compania sa a dat faliment, însă Louis nu a renunţat nici de această dată şi a fondat o altă companie alături de fratele său Arthur, Chevrolet Brothers Manufacturing Company. În cadrul acesteia, cei doi fraţi au proiectat componente pentru motorul Modelului T al companiei Ford.

În 1926, cei doi fraţi au început să producă motoare de avion sub marca Chevrolair, însă o ceartă violentă i-a făcut pe cei doi să se despartă definitiv şi să nu-şi mai vorbească niciodată.

Louis şi-a pierdut toată averea în urma marii crize economice din 1929, reuşind cu greu să se angajeze. Ironia sorţii a făcut ca în 1933, când locurile de muncă erau tot mai de greu de găsit, Chevrolet să reuşească să se angajeze ca simplu mecanic la fabrica Chevrolet din Detroit.

Anul următor, viaţa lui Louis a fost devastată de o nouă tragedie: moartea celui mai mare dintre cei doi fii ai săi, Charles, la vârsta de 28 de ani. Devastat, Louis suferă un atac cerebral, fiind diagnosticat totodată cu diabet. Problemele de sănătate l-au forţat să se retragă în Florida, unde a devenit o umbră a pilotului de curse de odinioară, care devenise celebru de-a lungul întregului continent. Chinuit de numeroase atacuri cerebrale, Louis se stinge pe 6 iunie 1941, la vârsta de 62 de ani, în urma unor complicaţii survenite după o operaţie de amputare a piciorului.

Louis Chevrolet a fost înmormântat în cimitirul Holy Cross din Indianapolis, lângă fratele său Gaston.

La intrarea în muzeul Indianapolis Motor Speedway Hall of Fame a fost inaugurat în 1975 un memorial în cinstea curajosului elveţian. Acesta este imortalizat într-un bust din bronz, iar pe soclul de marmură şi granit este inscripţionat un scurt mesaj:

„Never Give Up”

Louis Chevrolet 1878-1941